Populația și firmele și-au schimbat comportamentul. Până în urmă cu un an aproape că nu merita drumul la bancă pentru a pune cash-ul sau disponibilitățile din contul curent într-un depozit pe 3 sau 6 luni.
Dobânda la creditele noi în lei a revenit la nivelul din aprilie după o creștere în august. S-au scumpit toate împrumuturile noi, cele mai mari creșterii fiind în cazul firmelor, în timp ce dobânda la creditele ipotecare a crescut peste nivelul de la finele lui 2019. Pe de altă parte, reducerea dobânzii cheie s-a văzut în cazul dobânzilor la depozite, care au continuat să scadă și au ajuns la sub 1,7%, cel mai mic nivel de mai bine de doi ani.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că până acum a îndemnat verbal băncile să plătească dobânzi mai mari deponenților, însă începând din lunile de vară aceștia se vor vedea nevoiți să crească bonificațiile pentru economisire la un nivel cel puțin egal cu cel al dobânzii cheie de 2,5% pe an, în condițiile în care banca centrală va retrage lichiditatea din sistem și ar putea să nu mai țină deloc operațiuni repo. Totodată, Isărescu spune că o creștere a ratei cheie în acest an nu este exclusă, dar nici nu este previzionată.
Tranziția la noua fază a ciclului economic pare să producă pagube atât în rândul debitorilor cât și în cel al deponenților. Creditele s-au scumpit rapid începând cu toamna anului trecut, în timp ce dobânzile la depozite avansează cu mersul melcului, în pofida inflației în creștere. De această situație profită doar băncile, care își majorează consistent marja netă de dobândă.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, spune că banca centrală acționează împotriva inflației tocmai pentru a evita corecții ulterioare, inclusiv pe rata dobânzii, și că BNR vrea să evite scenariile în care dobânzile interbancare vor ajunge la 4%, de la 2,5% în prezent. Isărescu spune că BNR va continua, cel mai probabil, actuala politică de lichiditate și că vom vedea o creștere a dobânzilor la depozite „foarte curând”